sept.
21
România Fără Gropi: când cetățenia activă lasă urme pozitive
21 septembrie | Ziua 6/7 din seria Civitera „Mobilitate pentru oameni. Localități mai sigure.”
În ultimele zile am vorbit despre viteza excesivă, marcajele șterse, lipsa trotuarelor și a pistelor pentru biciclete, stațiile de transport public și parcarea neregulamentară.
Probleme pe care le vedem aproape zilnic.
Și apare inevitabil întrebarea:
Ce poate face un cetățean atunci când le observă?
Poate fotografia.
Poate comenta pe Facebook.
Poate spune că „nu se face nimic”.
Sau poate merge mai departe.
Poate identifica administratorul drumului.
Poate documenta problema.
Poate face o sesizare.
Poate urmări răspunsul.
Poate reveni.
Poate cere informații.
Poate face problema publică.
Poate aduce alți oameni alături de el.
Exact aici începe diferența dintre nemulțumire și cetățenie activă.
Iar astăzi vrem să vorbim despre o organizație care face acest lucru de mai bine de un deceniu:
Asociația România Fără Gropi.
De la o campanie civică la o organizație
România Fără Gropi își are originile într-un demers civic început în mai 2015. Potrivit prezentării organizației, rezultatele obținute în primele luni în sesizarea și remedierea unor probleme de infrastructură au dus, în decembrie 2015, la constituirea formală a Asociației România Fără Gropi.
Scopul declarat în statut este foarte clar: sprijinirea îmbunătățirii infrastructurii rutiere și a siguranței circulației.
Dar partea interesantă este modul în care organizația și-a definit activitatea.
Nu doar „sesizăm gropi”.
Statutul enumeră, printre altele:
- monitorizarea infrastructurii rutiere;
- monitorizarea legislației;
- urmărirea modului în care autoritățile își respectă obligațiile;
- campanii civice;
- educație rutieră;
- parteneriate cu instituții, companii și alte ONG-uri;
- studii, rapoarte și articole;
- proiecte naționale și internaționale.
Cu alte cuvinte, groapa este uneori doar punctul de plecare.
Subiectul real este siguranța rutieră.
O groapă nu înseamnă doar o suspensie stricată
Când vorbim despre drumuri degradate, discuția ajunge foarte repede la costuri:
„Mi-am stricat janta.”
„Am rupt amortizorul.”
„Mi-am tăiat anvelopa.”
Sunt probleme reale.
Dar există una mai importantă.
Siguranța.
Un șofer care observă târziu o groapă poate frâna brusc.
Poate schimba banda.
Poate intra pe contrasens.
Un motociclist poate pierde controlul.
Un biciclist poate cădea.
Iar atunci când degradarea carosabilului se combină cu marcaje șterse, iluminat insuficient, semnalizare deficitară sau viteză ridicată, riscul crește.
Tocmai de aceea, România Fără Gropi își prezintă activitatea nu doar ca pe o campanie împotriva asfaltului degradat, ci ca pe un demers legat de infrastructură și siguranță rutieră.
Aproximativ 500 de drumuri și străzi apar în lista de realizări
Pe site-ul organizației există o secțiune dedicată intervențiilor pe care România Fără Gropi le poate prezenta drept adevărate realizări.
Lista conține aproximativ 500 de drumuri și străzi și include probleme foarte diferite: gropi, marcaje, indicatoare, parapete, iluminat sau alte deficiențe de infrastructură. Aceste rezultate sunt raportate de organizație și trebuie înțelese ca atare, nu ca un audit independent al tuturor intervențiilor.
Printre exemplele istorice prezentate se află intervenții privind Centura Bucureștiului și Șoseaua Fabrica de Glucoză.
Separat, organizația publică o listă de aproximativ 250 de drumuri și străzi aflate în atenția sa, cu probleme precum lipsa marcajelor, degradarea carosabilului, lipsa parapetelor sau organizarea necorespunzătoare a unor sectoare de drum.
Ceea ce contează aici nu este doar cifra.
Ci mecanismul.
O problemă este observată. Documentată. Urmărită. Readusă în atenție.
Uneori până când apare o soluție.
Când o fotografie devine subiect public
Un exemplu foarte bun despre rolul societății civile a apărut în 2023.
România Fără Gropi a semnalat situația unei pasarele pietonale construite pe Centura Capitalei, în zona A1–Chitila, unde unul dintre piloni fusese amplasat într-o configurație care afecta banda de circulație, iar pasarela ridica întrebări inclusiv privind accesul pietonal.
Sesizarea a ajuns în presă, HotNews solicitând explicații CNAIR.
Acesta este un exemplu interesant de cetățenie activă.
ONG-ul nu construiește pasarela.
Nu administrează drumul.
Nu poate emite ordine către CNAIR.
Dar poate spune:
„Există aici o problemă. Uitați imaginile. Uitați locul. Explicați ce se întâmplă.”
Uneori aceasta este exact presiunea necesară pentru ca o problemă tehnică să nu rămână invizibilă.
Rolul unui ONG nu este să astupe gropile în locul statului
Există o confuzie care apare uneori atunci când vorbim despre organizații civice.
„Dacă vă deranjează, de ce nu faceți voi?”
Pentru că responsabilitățile sunt diferite.
Un ONG nu trebuie să înlocuiască administratorul drumului.
Cetățeanul nu trebuie să cumpere asfalt pentru un drum public.
Și nici societatea civilă nu trebuie să preia atribuțiile Poliției Rutiere.
Rolul ei poate fi însă extrem de important:
să observe;
să documenteze;
să sesizeze;
să urmărească;
să informeze;
să ceară explicații;
să mențină problema pe agenda publică.
În statutul România Fără Gropi apare explicit monitorizarea modului în care autoritățile responsabile respectă legislația privind circulația și infrastructura rutieră.
Asta este control civic.
Nu înlocuirea instituției.
Sesizarea este doar începutul
Probabil cea mai puțin spectaculoasă parte a cetățeniei active este și cea mai importantă:
perseverența.
Trimiți o sesizare.
Primești număr de înregistrare.
Aștepți.
Primești un răspuns.
Poate spune că problema nu aparține instituției respective.
O trimiți mai departe.
Poate autoritatea spune că intervenția este programată.
Verifici dacă s-a făcut.
Nu s-a făcut.
Revii.
Documentezi din nou.
Exact aceasta este partea care nu se vede într-o fotografie de pe Facebook.
Dar fără ea, multe demersuri civice se termină după primul e-mail.
Activitatea România Fără Gropi a ajuns în mod repetat și în presa națională, reprezentanții organizației fiind consultați de-a lungul timpului în materiale despre starea drumurilor, marcaje, Centura Capitalei și siguranța infrastructurii.
Cum transformăm o nemulțumire într-o sesizare utilă?
Aici putem învăța cu toții ceva.
„Drumul este praf” exprimă o nemulțumire.
Dar nu este cea mai eficientă sesizare.
Mult mai util este:
Unde?
Drumul, strada, kilometrul sau reperul.
Ce problemă există?
Groapă, marcaj șters, indicator lipsă, parapet deteriorat, iluminat inexistent.
De când?
Dacă știm.
Care este riscul?
Pentru pietoni, șoferi, bicicliști, transport public.
Există fotografii sau filmări?
Atașăm dovezi.
Cine administrează drumul?
Primărie, consiliu județean, administrator al drumului național etc.
Am primit număr de înregistrare?
Îl păstrăm.
Apoi urmărim ce s-a întâmplat.
Asta transformă o postare într-un demers civic.
De la „cineva ar trebui să facă ceva” la „am sesizat instituția competentă”
Există o expresie foarte comodă:
„Ar trebui să facă cineva ceva.”
Dar în spatele acelui „cineva” trebuie să existe, la un moment dat, un om care face primul pas.
Uneori este un locuitor.
Uneori este o asociație de proprietari.
Uneori este un jurnalist.
Uneori este un ONG.
România Fără Gropi este un exemplu despre cum o problemă foarte concretă — infrastructura rutieră — poate genera o comunitate și un mecanism de acțiune civică.
Organizația reunește comform datele existente pe site aproximativ 7.000 de membri.
Chiar și fără a transforma numărul într-un criteriu de evaluare, ideea este importantă:
un cetățean observă o problemă; o comunitate poate transforma observația într-o voce mult mai greu de ignorat.
De ce vorbim despre România Fără Gropi pe Civitera?
Pentru că una dintre ideile pe care încercăm să le promovăm constant este aceea că societatea civilă nu trebuie să fie formată din organizații care concurează pentru atenție.
Un ONG bun nu pierde nimic atunci când spune:
„Uitați, aici există o organizație care face o treabă utilă.”
Dimpotrivă.
Câștigă comunitatea.
În cazul România Fără Gropi există și o apropiere evidentă de subiectele pe care Civitera le-a abordat în ultimii ani:
siguranță rutieră;
marcaje;
infrastructură;
responsabilitatea administratorilor drumurilor;
protecția pietonilor;
educație rutieră;
sesizări către instituții.
De aceea, România Fără Gropi este una dintre organizațiile pe care Civitera le recomandă celor interesați de siguranța rutieră și de implicarea civică în acest domeniu.
Nu pentru că toate problemele dispar după o sesizare.
Ci tocmai pentru că știm cât de multe sesizări și câtă perseverență sunt uneori necesare pentru ca una să dispară.
Cetățenia activă nu înseamnă doar critică
Aceasta este poate lecția cea mai importantă a zilei.
Cetățenia activă nu înseamnă să fii permanent împotriva autorităților.
Înseamnă să ai așteptări de la ele.
Să ceri informații.
Să semnalezi probleme.
Să propui soluții.
Să verifici.
Să și recunoști atunci când o problemă este rezolvată.
ONG-ul și instituția publică nu trebuie să fie adversari prin definiție.
Uneori cele mai bune rezultate apar tocmai când presiunea civică și disponibilitatea instituțională se întâlnesc.
Dar pentru asta trebuie să existe ambele.
Ilfovul are nevoie de mai multă monitorizare civică
Pentru noi, discuția este și una foarte apropiată.
Baloteștiul și localitățile din Ilfov s-au dezvoltat rapid.
Au apărut cartiere.
A crescut traficul.
Au crescut fluxurile pietonale.
S-au schimbat nevoile de mobilitate.
Dar infrastructura nu a ținut nicidecum același ritm.
Vom continua în perioada următoare să discutăm mai aplicat despre exemple concrete din Balotești și din județul Ilfov:
marcaje;
treceri de pietoni;
intersecții;
trotuare;
organizarea circulației;
viteza;
stații de transport public;
și alte situații care afectează siguranța oamenilor.
Iar acolo unde există probleme, primul pas este să le documentăm corect.
Al doilea este să le sesizăm.
Al treilea este să nu uităm de ele după ce am primit numărul de înregistrare.
Nu trebuie să înființezi un ONG pentru a fi cetățean activ
Poate că acesta este cel mai bun loc în care să încheiem.
Nu trebuie să creezi o asociație.
Nu trebuie să ai mii de urmăritori.
Nu trebuie să apari la televizor.
Poți începe cu o problemă de pe strada ta.
O fotografie.
O adresă.
O sesizare.
Un număr de înregistrare.
Și întrebarea:
„Ce s-a făcut pentru rezolvarea acestei probleme?”
Dacă răspunsul nu vine, întrebi din nou.
Aceasta nu este „reclamație”.
Este una dintre formele normale prin care cetățeanul participă la administrarea comunității sale.
Cetățenia activă începe atunci când trecem de la „cineva ar trebui să facă ceva” la „ce pot face eu pentru ca problema să ajungă la cine trebuie?”.
România Fără Gropi ne arată că uneori acest drum poate fi lung.
Dar și că merită parcurs.
🔗 Mai multe despre activitatea organizației: România Fără Gropi
Mobilitate pentru oameni. Localități mai sigure.
Mâine – Ziua 7/7
În ultima zi a seriei schimbăm perspectiva de la probleme la soluții:
Cum ne-am putea deplasa altfel?
Transport public, mers pe jos, biciclete, intermodalitate, soluții de mobilitate și decizii care pot face localitățile mai accesibile fără ca fiecare deplasare să depindă obligatoriu de autoturism.